Home Ce aș fi vrut să învăț în școală

Ce aș fi vrut să învăț în școală

N-am nimic personal împotriva algebrei, în cazul de față nu-i decât un pretext.

Cu tot profilul meu umanist, realitatea mi-a adus aminte ca ar fi fost de preferat să învăț, în școală, și niște chestii practice, care să îmi fie de folos în viața reală și fără ca fiul meu să-mi ceară să-l ajut la teme.

ALGEBRA

Ca de exemplu:

… cum funcționează un sistem de pârghii, astfel încât să știu de unde să țin biblioteca, iar ea să nu intre în balans și să-mi cadă pe picior. Presupun că așa ceva se găsea în programa de la Fizică, dar nu-mi amintesc nimic inteligibil din ce au predat cei 7-8 profesori care au trecut pe la clasa noastră, în gimnaziu. Probabil că și buturuga mică răstoarnă carul mare după un principiu asemănător, nu?

… cum îngrijești o plantă, ca să nu ucid o seră întreagă până să aflu care factor dintre apă, lumină ori umiditate este mai important în supraviețuirea florilor de apartament. Îmi aduc aminte că ni s-a vorbit, la Botanică, despre meioză și despre celule haploide, dar cu greu aș putea spune ce sunt. Iar dintre plantele medicinale predate în școală, mi-aduc aminte doar despre mușețel.

… ce substanțe avem, în mod uzual, în gospodărie, cum se cheamă ele în viața de zi cu zi și ce se întâmplă când le amesteci. Așa aș fi aflat din timp și de la alții ce gaură produci când încerci să scoți, cu acetonă, petele de pe un material sintetic. În loc, m-au chinuit profesorii cu reacții chimice dintre compuși cu nume ciudate, pentru a căror reprezentare nu îmi ajungea niciodată o singură pagină de caiet.

 Mi-a plăcut matematica atâta vreme cât i-am priceput rostul și, instinctiv, am eliminat din memorie ce nu și-a găsit utilitatea într-un interval rezonabil de timp. Poate de aceea, mai pot calcula volumul unui cilindru și știu câtă apă de ploaie am adunată în butoi, pentru flori. La fel, am reușit deseori să schițez piesele de mobilă pe care le voiam prin casă. N-am uitat nici regula de trei simplă, fără de care mi-ar fi fost greu să găsesc proporțiile potrivite la bucătărie.

Formule fixe pe care trebuie să fii prost să nu le aplici, nu? Sigur, dacă ești învățat să gândești aplicat. Iar gândirea aplicată de unde o înveți, dacă nu în școală??

Noi, ăștia mai bătrâni, am descoperit singuri și în timp cum să pui în practică o parte din balastul de cunoștințe înmagazinat în Epoca de aur. Te-ai gândi că, după atâta vreme, lucrurile stau altfel, dar… Vremuri noi, manuale vechi, programe și mai vechi.

Să mai trag oare speranțe că amiba și parameciul vor fi și altceva pentru copiii noștri decât cuvinte de folosit în înjurăturile între colegi??

5 comments

mindframes 14 august 2013 at 15:08

Asta ma gandesc si eu tot timpul.
Nu invatam ce trebuie in scoala. Nu invatam sa comunicam, nu invatam arta, nu invatam nimic practic. Pacat..Mie imi pare extrem de rau ca nu am unsimt estetic. Ca nu ma atrag multe lucruri pentru ca nu le-am cunoscut la timp, iar acum sunt prea batrana pentru ele…

Reply
Gabi 15 august 2013 at 10:14

Treaba asta cu batranetea este relativa. Nu te impiedica nimic si nimeni sa faci un curs de pictura ori sa scrii o carte daca vrei neaparat. Problema este ca poate fi dificil, de la un anume moment incolo, sa faci o cariera din asta.
Din pacate, suntem – generatia noastra adica – mult mai mult lui semnul lui TREBUIE decat sub al lui IMI PLACE.

Reply
Negroiu Adela 20 august 2013 at 6:40

Mindframes, simtul estetic nu se preda si nici nu se invata din carti. Dar e adevarat ca e nevoie sa cunosti anumite lucruri din scoala ca sa inveti practic cum sa aplici acest simt estetic (pasii pt organizarea unui eveniment, tehnici de a desena un inrerior, etc. Dar astea in facultate). Bloggerita noastra se refera la lucruri elementare si absolut necesare in viata de zi cu zi pe care profesorii le cam lasa deoparte in favoarea altora mai complexe, dar aproape fara aplicabilitate pt oamenii de rand.

Reply
Gabi 20 august 2013 at 7:28

Cred ca scoala ar trebui mai intai sa ne ajute sa ne descoperim simtul estetic si simtul practic, iar apoi sa le slefuiasca. Doar asa poate un om sa afle ce cariera i se potriveste, ca sa nu ajunga sa faca toata viata o meserie care nu ii place. Pentru cei care nu au simt estetic ori simt practic, o minima pregatire este totusi necesara, nu ca sa ia note mari la examene, ci ca sa stie mai tarziu sa nu amestece otetul cu bicarbonat, spre exemplu. :)))

Reply
arakelian 23 aprilie 2014 at 11:00

Cred ca 99,9% din ce am invatat in scoala am si uitat la 1 an de la terminarea liceului. Ups, astazi la munca, din ce am invatat in facultate folosesc : NIMIC.
Din cele amintite de tine, incerc sa imi construiesc niste memorii: profesorul de istorie din liceu a avut curajul sa iasa din tiparul manualului si formatiei comuniste si sa spuna cuvinte urate la adresa regelui Mihai, si sa argumenteze; cuvinte dure la adresa lui Antonescu si sa argumenteze, sa pomeneasca despre Progromul de la Dorohoi etc.
La biologie am fost mult mai norocoasa. Profesorul era dedicat, ne-a invatat despre puterea plantelor medicinale, si uneori noi fetele ii ceream cate o planta, iarna ( si ne aducea din stocul lui: musetel, 3 frati patrati, ceva albastrele etc).
La fizica am fost si mai norocoasa. Profil real, am avut pe profesorul Ilcu. Acesta venea sa predea de placere, mai avea inca un business, asa ca presiunea financiara nu era pt el. Deseori preda alandala: trecea un camion pe strada, incep sa vibreze geamurile, si el ne-a explicat cu desen, formule pe tabla ce se intampla. Si dat caz practic – marsurile romane. Povestile din viata sotiei lui, ginecolog, erau adorate. Am luat 10 la fizica la admiterea la facultate. De placere.

La alte materii nu imi aduc aminte. Nimic bun, spun, ca evident teme nesfarsite si memorari sunt… Am dus lipsa despre o adevarata educatie financiara. Si despre o prezentare a literaturii internationale.

Reply

Tu ce crezi? Spune-mi parerea ta comentand mai jos.

%d blogeri au apreciat: